acum o sa va las o poezie pe care am citit-o demult,si mi-a ramas imprimata pe vecie.Nu imi amintesc nici titlul,nici autorul dar poezia e superba.

Si mi se pare asa ciudat ca se mai poate

Gasi atata vreme pentru ura,

Cand viata e de-abia o picatura

Intre minutul acesta care bate...si celalalt

Si mi se pare neinteles si trist

Ca nu privim la cer mai des si nu zambim

Noi...care asa de repede murim.

Ai multe de invatat din aceasta poezie.E atat de adevarata si de profunda...

Pe mine ma marcat cu adevarat.Sper ca si voi sa invatati ceva din ea.